Vlad Mereuta Photography

Gandeste-te cand ai fost mic ce
vise ai avut. Gandeste-te cum iti zbura imaginatia la cate si mai cate.
Gandeste-te la lucrurile si activitatile care ti-au placut la vremea aia, cate
vroiai sa faci, cate vroiai sa ai. Lucruri care iti fac placere, activitati pe
care nu le-ai face niciodata fortat ci doar din simpla pasiune sau simpla
placere.

Acum gandeste-te cate ti-au mai
placut dupa ce ai crescut putin. Cate din lucrurile visate de mic inca le mai
vrei, cate din activitatile respective inca mai vrei sa le faci.

Si gandeste la ce faci acum.Exista
o legatura cu visele tale ?

Eu stau. De cele mai multe ori stau
toata ziua. Stau la calculator. Asta e job-ul meu, sa stau calare pe calculator
si sa maltratez tastatura si mausul. De multe ori as vrea sa ies, sa ma plimb
sa vad locuri din tara, sa cunosc lume interesanta. De
putine ori apuc sa fac asta.

Stau si ma gandesc la altii. Imi
vin in cap cei de la tara. Cu o viata aparent simpla pentru noi, ei au pamant
de muncit, au recolte de cules, animale de hranit. Ma bate gandul sa fac o
serie despre treburile astea. Poate pot surprinde cat e de greu sa traiesti la tara.
Poate gasesc si timpul sa fac asta.

Dupa orice serie ajung iar la
calculator. Culeg recolta si caut cele mai coapte produse. Uneori gasesc doar
un singur exemplar:

       Legea Nr. 439-XIII din Moldova
ne spune ca este permisa “nimicirea in
decursul intregului an a ciorilor sure” atata timp cat ele sunt “depistate la o distanta de 200 m
si mai departe de periferia localitatilor”.

       Eu vreau sa le
dresez. Cum pregatirea mea in domeniul asta este egala cu zero am decis sa
aplic dresajul cu ajutorul photoshop-ului. Desigur “puristii” o sa comenteze.
In soapta sau in public sigur se gaseste cineva sa zica despre manipularea
digitala ca nu e benfica, ca provoaca distorsiuni ale realitatii sau ca
valoarea artistica a unei fotografii este undeva pe la nivelul marii deoarece a
fost trecuta printr-un program de editare. Poi astia care urla in tacere si
degeaba de ce nu recunosc ca distorsioneaza realitatea si atunci cand fac poze
cu un teleobiectv ? Sau un ochi de peste. Ambele distorsioneaza realitatea. Sau
daca pune puristu’ in aparat un Velvia 50 (care a iesit de pe piata recent) si
ies culori “inviate” nu se numeste distorsiune a realitatii ?

       E ca si cum ai zice
ca taranul nu e taran decat daca lucreaza cu sapa de lemn, si nu cu tractorul.
Sunt si eu de parere ca fotojurnalismul trebuie sa reprezinte realitatea dar o
fotografie artistica reprezinta viziunea autorului, si daca autorul a vrut o
cioara in cadru, cioara sa fie.

      Una din definitiile fotografiei este simpla si concisa: “Writing with light.”. Adica in limba noastra “A scrie cu lumina”.

      Dar de cate ori ai trecut pe langa un subiect, fie el un peisaj, obiect, cladire, etc si nu parea deloc interesant ? Ai incercat vreodata sa te intorci in alt moment al zilei sau chiar in alta zi pentru a vedea daca exista o diferenta ? Felul cum cad umbrele pe suprafete, temperatura luminii si atmosfera in diferite momente ale zilei fac acelasi subiect sa fie uneori banal si alteori sa para rupt de realitate. Uneori diferenta se rezuma chiar la minute, de exemplu un nor in fata soarelui poate schimba totul.

      La fel am patit eu cu podul din imagine. Trec pe langa el in fiecare dimineata in drum spre servici. Imi aduc aminte ca intr-o zi chiar am vrut sa il fotografiez, ideea era ceva cu reflexia in apa dar nu a iesit nimic bun. Intr-o alta dimineata insa, am avut ocazia sa prind o lumina foarte buna (cel putin din punctul meu de vedere). Era chiar la rasarit, deci lumina calda si pe langa asta, in aer erau particule de zapada inghetzata. Un moment foarte bun pentru o fotografie.

      De fiecare data cand timpul permite prefer sa astept o lumina mai buna decat sa ma intorc acasa cu o poza in care lumina se face vinovata pentru banalitatea imaginii.