Gogu

Gogu e un personaj recent aparut in viata mea. Sta la doua usi de mine. Pe geamul unei a treia. Il vad mereu fericit si zambaret si nu inteleg care e motivul pentru starea lui. Oricum de cele mai multe ori cand trec pe langa el ma face si pe mine sa zambesc, chiar daca pentru o secunda.

Nu stiu de unde a aparut, nu stiu ce vrea si cat o sa stea aici. Nu scoate nici un sunet si de aici am tras concluzia ca ii plac mai mult faptele si nu vorbele. La fel ca mine. Macar nu sunt singurul de parerea asta�


Portretul lui Gogu

Don Juan pensionarul

Aseara am aflat ca intr-o buna zi cativa norocosi care au platit pentru un spectacol clasic la TNB au primit un bonus. Un fel de �2 in 1� ca in reclamele cu sampoane. Odata terminat spectacolul, la iesirea din TNB echipa de la Tradati in dragoste astepta afara impreuna cu o doamna trecuta de 50 de ani.

Motivul ? Iubitul ei sot, un pensionar pe la 54 de ani cu probleme de inima isi traia din nou tineretea alaturi de o alta doamna de varsta apropiata.

Spectacolul a fost unul pe gustul tinerilor, dovada erau mobilele si camerele foto care se invarteau in jurul �actorilor�. Au fost de toate, de la vorbe murdare si pana la pensionari batuti cu poseta. Un adevarat spectacol de strada in care domnul in varsta se scuza si isi motiva actiunile prin faptul ca sotia lui pur si simplu �il refuza�. Vorba aia, fiecare are nevoie lui nu ?

Punctul culminant a fost atunci cand sotia a aflat ca e decedata� sau cel putin in ochisorii dulci ai amantei el era un biet vaduv care incerca sa isi vada mai departe de viata.

Asa ca indiferent de varsta, atentie mare ca nu se stie niciodata de unde sare iepurele !


Photography - Vlad Mereuta

Photography - Vlad Mereuta

Photography - Vlad Mereuta

Soartă ?

SO�RTĂ, sorţi, s.f.
1. (�n concepţiile mistice) Forţă supranaturală despre care se crede că hotărăşte irevocabil, fatal, toate acţiunile şi �nt�mplările din viaţa oamenilor; destin, fatalitate, noroc, scrisă, ursită.
2. Totalitatea evenimentelor (accidentale sau nu) care compun viaţa (sau o parte a vieţii) unei fiinţe (umane); condiţie de viaţă. Evoluţie, desfăşurare (a unei acţiuni); deznodăm�nt. � Lat. sors, -tis.

Cel mai important lucru e ca soarta nu este raspunzatoare pentru actiunile noastre. Daca ai un drum in viata pe care il urmezi, si brusc ajungi la o intersectie, soarta poate sa fie trasa la raspundere pentru aparitia acestui lucru dar alegerea drumului e facuta de noi. Soarta a lucrat si a construit imprejurarile in care se intampla evenimentele dar omul e singurul care are puterea de a face o alegere. Omul se naste cu puterea sa isi aleaga singur drumul si ca o contragreutate la acest privilegiu, el are obligatia de a suporta consecintele actiunilor sale.

Soarta asta e un lucru pe care lumea prefera sa dea vina atunci cand evenimentele nu se intampla in favoarea lor. Intradevar exista exemple in care omul nu are puterea sa controleze anumiti parametri si din cauza acestora lucrurile sa nu iasa asa cum isi doreau. Spre dezamagirea unora, acesti parametrii tin de alte chestii decat de puterea noastra de decizie� si spre dezamagirea mea lumea inca ii confunda si se multumesc sa spuna ca nu se putea/poate face nimic si ca soarta este raspunzatoare pentru cele intamplate.

Revenind la intersectia de care ziceam mai devreme, soarta e ca o firma de constructii care este raspunzatoare pentru acele doua drumuri. Atunci cand ajungi insa la ele, traseul ales este strict legat de decizia noastra. Si atunci cand alegem drumul, automat ne asumam raspunderea in cazul in care acesta a fost unul gresit.

Soarta este pentru cei care nu au reusit si vor sa gaseasca un alt motiv decat propria persoana. Pentru restul exista puterea de lupta, perseverenta, insistenta, silinta, si asumarea raspunderii si a esecului.

Fara nici o legatura cu textul, cateva poze fara pretentii facute intr-o zi la tara.


Photography - Vlad Mereuta

Photography - Vlad Mereuta

Photography - Vlad Mereuta

Photography - Vlad Mereuta

Photography - Vlad Mereuta

Photography - Vlad Mereuta

1 Decembrie 2005 - din nou…

Se pare ca iar m-am lasat purtat de ganduri si am ajuns in trecut… unde am mai dat peste niste poze care poate merita sa fie puse pe blog.


Photography - Vlad Mereuta


Photography - Vlad Mereuta


Photography - Vlad Mereuta


Photography - Vlad Mereuta


Photography - Vlad Mereuta

Just keep walking…



Paula again





Dilema zilei

S-ar putea sa nu conteze asa de mult ce lucruri faci ci doar daca te impaci cu ideea celor facute.

No more fucking pictures today.

Curba dubla…

… cateodata vine si nu te astepti. Nu ai fost acolo pana acum, nu cunosti zona, nu cunosti imprejurimile… toate sunt lucruri noi, lucruri cu care nu a trebuit sa te lupti pana acum. Sunt momente prin care treci pentru prima data, nu prea reusesti sa reactionezi intr-un mod pozitiv, incepi sa te urasti ca nu poti, incepi sa vrei si mai mult dar totusi sa nu reusesti.

Ai vrea sa te trezesti, ai vrea sa nu mai fi trist, sa inchizi ochii, sa respiri adanc si sa treci peste, sa mergi mai departe.

Sa te trezesti dar nu dormi, sa nu mai fi trist dar nu ai motiv de bucurie, sa respiri dar nu ai aer, sa treci peste dar nu mai e nimic dupa acel peste, sa mergi mai departe dar nu mai cunosti pasii…


…oare cand o sa treaca ? oare se mai intoarce ?


A venit primavara

…pentru cativa dintre noi.






Punct si de la capat.

Probabil ca pentru marea majoritate era o zi obisnuita. O zi fara nimic nou, o zi traita din inertia acumulata de-a lungul vietii. O zi in care dimineata era pur si simplu atunci cand rasare soarele si nimic mai mult, o zi in care alarma ceasului suna doar pentru a spulbera visele dulci ale unora.

Pentru mine insa, ziua respectiva era sinonim cu inceputul. Imi aduc aminte ca ma uitam la ceas si mi se parea ca minutele treceau ingrozitor de incet. Imi aduc aminte ca inima imi batea tot mai repede, imi aduc aminte de emotiile pe care le aveam asemenea unui copil in prima zi de scoala.

Intr-un fel sau altul a fost prima zi de scoala. A fost prima zi in care am invatat ceva nou, in care am simtit altceva ca pana atunci, in care am descoperit ca exista o altfel de definitie pentru frumos. A fost ziua in care am descoperit ceva minunat !

De atunci timpul a trecut repede, contrar sentimentului avut la inceput, minutele au inceput sa alerge si lucrurile sa se schimbe. Si uite asa am ajuns la ziua de azi in care totul parca e altceva, in ziua in care nu mai e cum credeam la inceput. Ziua in care acel �mai bine� inca mai exista, doar ca e altfel definit.

Ziua in care a trebuit sa renunt, ziua in care am pus punct poate celui mai important capitol din viata mea. Cu ea am invatat ca se poate si mai bine, cu ea am simtit sentimentul mandriei si a fericirii si tot cu ea am invatat ce inseamna cu adevarat tristetea si supararea. Tot pe ea m-am enervat pentru ca pana la urma sa revenim la ce era cu adevarat important, sa revenim la ce am simtit la inceput.

Azi insa nu mai e la fel, azi e ziua in care am renuntat. Pentru ceva mai bun !

Punct si de la capat.

PS: Pentru acele persoanele care nu stiu deloc despre ce vorbesc, raspunsul e banal: aparatul meu foto.


Photography - Vlad Mereuta

Photography - Vlad Mereuta

Photography - Vlad Mereuta