Am ajuns…

E 4:06 acum, trebuia să fie 11:30 după calculele mele însă eu mereu greșesc. Liniște, ciudat de multă liniște, afară doar niște păsărele cântă parcă în lipsa unui ceas să îți spună că e dimineață.

Am ieșit puțin să le ascult în fața casei… langă copacul cel mare am stat și vântul a adiat puțin însă suficient cât să scuture frunzele de picurii care acum s-au scurs în pământ. Mi-ar fi plăcut să cadă pe obrazul meu căci pe frunze erau destui însă eu iar am greșit și nu a fost cum mi-am dorit. Și mi-am plimbat mâna peste alte frunze și-am simțit dimineața printre degete și m-am întrebat, dacă am ajuns, la ce am venit?

… dar am ajuns.

1 Comentariu »

  1. buna dimineaza, e o zi noua…o zi acasa. cand iti citesc postul sentimentul este intarit de adierea aerului coditionat din birou, nu foarte natural, dar oricum frumoasa descriere si ..reala. :) numai bine

  2. Comment by octavian brezeanJune 15, 2007

RSS feed pentru comentariile acestui articol. TrackBack URL

Adauga un comentariu